Védjük meg a székelyeket és a csángókat!
Kapcsolatfelvétel a petíció szerzőjével
Hogyan turbózzuk fel az erdélyi magyarokat, székelyeket és csángókat támogató petíciónkat?
2022-01-18 20:57:10Védjük meg az erdélyi magyarokat, székelyeket és csángókat! Írd alá és oszd meg! https://www.peticiok.com/vedjuk_meg_a_szekelyeket_es_a_csangokat
Benkő Emőke, Borsos Géza, Gábor Ferenc, Patrubány Miklós
Felszólalás - Patrubány Miklós levele Románia miniszterelnökéhez a magyarság hátrányos megkülönböztetése ellen
2022-01-17 19:14:43
A Romániában közelgő népszámlálás módszertana hátrányosan megkülönbözteti az ott élő magyarokat, székelyeket és csángókat. Az ügyben Patrubány Miklós, a Magyarok Világszövetségének elnöke levélben fordult Románia miniszterelnökéhez. Alább a levél.
Ej.2022.3001.b
Nicolae-Ionel Ciucă miniszterelnök úr részére
Bukarest – Románia
Tisztelt Miniszterelnök Úr!
A 2022-ben esedékes romániai népszámlálás minket, magyarokat érintő ügyében fordulok Önhöz. Levelemet a román kormány honlapján 2022. január 7-én társadalmi vitára bocsátott Kormány Határozat-tervezet alapján írom.
Megdöbbenéssel olvastuk, hogy a 2022. évi népszámlálás módszertana, szakítva az előző népszavazás alkalmával megteremtett hagyománnyal a magyar etnikumot, és különösen annak egyes népeit, népcsoportjait hátrányosan megkülönböztető változtatásokat kívánna bevezetni.
Különösen szembeötlő, hogy a 2022-es romániai népszámlálás a magyar etnikum különböző csoportjait egyetlen címszó alá helyezi (Maghiar), míg a románságnak 7 féle (Roman, Aroman, Cic, Istroroman, Macedoroman, Meglenoroman és Vlah), a lélekszámban minimálisra csökkent romániai németségnek pedig 6 féle (German, Landler, Neamt, Sas, Svab és Tiptar) alcsoportját ismeri el.
A magyarságot érintő hátrányos megkülönböztetés három ponton érhető tetten.
1. Az „Ungur” népmegnevezés teljes eltüntetése. Tudvalevő, hogy a kommunizmus évtizedeiben a romániai hivatalos szóhasználatban is megpróbálták a Romániában élő magyarokat a Magyarországon élő magyaroktól elválasztani. Ezért a romániai magyarokat következetesen „Maghiar”-ként nevezték meg, míg a magyarországiakat „Ungur”-ként. Ennek eredményeképpen a románság körében olyan súlyos tudat-torzulás következett be, hogy a havasalföldi románok körében visszatérő kérdésként jelent meg: Vajon a „Maghiar”-ok ugyanazt a nyelvet beszélik, mint az „Ungur”-ok?
Ha nem akarják a romániai magyarság lélekszámát mesterségesen csökkentve eltorzítani, akkor vissza kell vezetni a népszámlálás módszertanába az „Ungur” megnevezés lehetőségét is, hiszen igen sok romániai magyar „Ungur”-ként nevezi meg etnikai hovatartozását, ha arról románul beszél.
2. A székely nép („Secui”) népnév teljes eltüntetése. A székely nép a magyar nemzetnek szerves része. Ugyanazt a nyelvet beszéli, saját írása van (székely rovásírás avagy hun írás), közel egymillióan élnek egy Szlovénia nagyságát megközelítő területen, 80%-os többségben. Letelepedésük mai lakóhelyükön, Erdélyben évszázadokkal megelőzte Árpád Nagyfejedelem magyarjainak megérkezését (Kr. u. 895). Saját jogrendszerük van, amelynek központi eleme az 1509-ben Székelyudvarhelyen a Székely Nemzetgyűlés által elfogadott Székely Constitutio, amely számos tekintetben évszázadokkal megelőzte az európai jogalkotást.
A Magyar Királyság utolsó népszámlálása (1910) még 800.000 székely embert mutatott ki. Teljességgel asszimilálta volna Románia száz év alatt ezt a hatalmas történelmű népet? Lévén, hogy a népszámlálás módszertanából eltűnt a székely („Secui”) etnikum, csak erre lehet következtetni, hiszen a székelyek nem vándoroltak ki tömegesen Romániából, mint tették azt a szászok és a svábok, akik ennek ellenére szerepelnek a népszámlálás módszertanában.
Romániának aligha lehet érdeke teljesen asszimilálni (eltüntetni) a székely népet. Elvégre Románia az első világháború győztes hatalmaival 1919-ben Párizsban aláírt szerződésében kötelezettséget vállalt arra, hogy a székely népnek autonómiát biztosít. Most pedig, nem hogy autonómiája lenne a székely népnek, hanem teljességgel eltűnik a romániai etnikumok sorából?! Ez lehetetlen, és ezért teljességgel elfogadhatatlan.
3. A csángó („Ceangau”) népcsoport kivonása a magyar etnikumból. A főleg Moldvában élő csángók ugyan szerepelnek a 2022-es romániai népszámlálás módszertanában, de nem a magyar etnikum részeiként, hanem arról leválasztva az Egyéb etnikumok („Alte etnii”) kategóriájába sorolva, és ezzel is mesterségesen csökkentve, tehát torzítva a romániai magyarság összlétszámát.
A moldvai csángók alapvető emberi jogainak tiszteletben tartása e jelzés szerint továbbra is megoldatlan problémája Romániának. Ahhoz ma már nem fér semmilyen kétség, hogy a moldvai csángók, nem magyarrá asszimilált románok (sic!), hanem egy archaikus magyar népcsoport, amelynek anyanyelve a magyar nyelv egyik tájszólása. Ezt az Európa Tanács (Council of Europe) Állandó Bizottságának 2001. május 23-án Isztambulban megtartott ülése is határozatba foglalta, az 1521. számú Ajánlásával jóváhagyva Tytti Isohookana-Asunmaa jelentéstevő (rapporteur) asszony jelentését, és arra kötelezte Romániát, hogy tartsa tiszteletben a moldvai csángók emberi jogait, magyar anyanyelvű tanulását és magyar anyanyelvű szentmisék tartását.
Az lehetetlen, hogy Románia megfeledkezett volna erről az Európai Unióhoz való csatlakozása során tett vállalásáról. Ezért csak tévedésnek tekinthetjük a csángó népcsoportnak a módszertani tervezetben a magyar etnikumból való „kiszervezését”.
Tisztelt Miniszterelnök Úr!
A fent kifejtettek alapján Magyarok Világszövetsége tisztelettel azt indítványozza, és arra kéri Önt, hasson oda, hogy a 2022. évi romániai népszámlálás módszertanában a magyarságot hátrányosan megkülönböztető részeket kiiktassák.
Ennek érdekében kérjük, hogy a módszertan 1100 Maghiar szakaszában vezessék fel az alábbi etnikai csoportokat:
1101 Maghiar (már létezik)
1102 Ungur
1103 Secui (székely)
1104 Ceangau (csángó; kérjük átsorolni az Egyéb etnikumok „3200 Alte etnii”, jelenleg 3201-es besorolású címszó alól)
Javaslatunk elfogadásának nem lehetnek technikai akadályai. Legfönnebb politikai természetűek, különösen ha arra gondolunk, hogy más romániai etnikumok is „begyűjthetik” egyazon etnikum körébe a legkülönbözőbb megnevezésű csoportjaikat. Példa rá a romák 15 féle alcsoportja, az ukránok 5 féle és az oroszok 4 féle alcsoportja.
Abban a reményben búcsúzom, hogy javaslatunk meghallgatásra talál, és ezáltal nem következik be a romániai magyar nemzeti közösségnek a romániai népszámlálással való hátrányos megkülönböztetése, lélekszámának mesterséges csökkentése (torzítása).
Velünk a Jóisten!
Patrubány Miklós István Ádám,
a Magyarok Világszövetségének elnöke
Budapest, 2022. január 15-én
U.i. A közel 85 éve alapított Magyarok Világszövetsége a világ legnagyobb magyar civil szervezete, amelynek tagjai több mint félszáz országban élnek. Személyemet 2000-ben választottak meg elnökké, szoros versenyben Magyarország korábbi miniszterelnökével, Boross Péter úrral.
Ej.2022.3001.b
Domnului Prim Ministru
Nicolae-Ionel Ciucă
București – România
Stimate Domnule Prim Ministru!
Mă adresez Domniei Voastre într-o chestiune legată de recensământul ce va avea loc în România în anul 2022, chestiune care ne afectează pe noi unguri, respectiv maghiari. Scrisoarea mea se bazează pe Proiectul de Hotărâre privind forma și conținutul instrumentarului Recensământului Populației și Locuințelor din România în anul 2022 publicat pe site-ul Guvernului României la data de 7. ianuarie 2022.
Consultând documentul în cauză am constatat cu consternare faptul că rupând cu tradiția precedentului recensământ, instrumentarul recensămânultui din acest an încearcă să introducă niște schimbări ce discriminează în mod evident etnia maghiară, în speță unele popoare, respectiv grupări etnice ale etniei maghiare.
Este bătător la ochi faptul că toate grupările etnice ale etniei maghiare au fost comasate sub un singur titlu (Maghiar), în timp ce etnia română profită de 7 tipuri de grupări etnice (Român, Aromân, Cic, Istroromân, Macedoromân, Meglenoromân si Vlah), iar etniei germane – care este pe cale de dispariție în România – i se recunosc 6 tipuri (German, Landler, Neamț, Sas, Șvab și Țipțăr).
Discriminarea care îi afectează pe maghiari poate fi surprinsă în trei circumstanțe.
1. Eliminarea termenului de „Ungur”. Este conoscut faptul că în deceniile comunismului s-a încercat diferențierea forțată a maghiarilor din România de cei din Ungaria și prin terminologia folosită în limbajul oficial. Astfel maghiarii din România au fost denumiți „Maghiari”, iar cei din Ungaria „Unguri”. Drept urmare a putut fi constatată o deformare semnificativă a percepției maghiarilor, în speță în Muntenia, unde nu puțini români se întrebau: Oare „Maghiarii” vorbesc aceeași limbă cu „Ungurii”?
Dacă nu se dorește deformarea numărului maghiarilor din România prin reducerea lui artificială, atunci se impune reintroducerea în instrumentarul recensământului a termenului de „Ungur”, deoarece mulți maghiari din România, atunci când vorbesc românește despre etnia lor, se definesc ca și „Unguri”.
2. Eliminarea totală a numelui poporului „Secui”. Poporul secui este parte integrantă a națiunii maghiare. Vorbește aceeași limbă, are un scris propriu (scrisul runic sau hunic). Poporul secui trăiește pe un teritoriu compact, având mărimea aproximativ egală cu cea a Sloveniei, într-un număr aporape de un milion, într-o majoritate de 80%. Așezarea lor pe aceste meleaguri a precedat cu secole sosirea maghiarilor conduși de Marele Duce Árpád (895 după Hristos). Secuii au un sistem juridic istoric propriu, având în centru Constituția Secuiască, adoptată de Adunarea Națională a Secuilor din anul 1509 la Odorheiu Secuiesc, constituție care a devansat în multe privințe cu secole legislația europeană.
Cu ocazia ultimului recensământ al Regatului Ungariei (1910) secuii au fost prezenți într-un număr de 800.000 de persoane. Este posibil ca România să fi asimilat complet acest popor cu istorie multimilenară? Având în vedere că din instrumentarul recensământului a dispărut complet etnia secuiască, această concluzie se impune. Cu atât mai mult cu cât secuii nu au emigrat în masă din România, cum au făcut sașii și șvabii, care în pofida acestui fapt se regăsesc în instrumentarul recensământului.
Cu greu ne putem închipui că ar fi în interesul României asimilarea totală (eliminarea) a poporului secui, dat fiind faptul că România a semnat la finele primului război mondial, în anul 1919 la Paris un contract cu marele puteri învingătoare prin care s-a angajat să asigure poporului secui autonomie. Iar acum nici măcar popor secui în România, darămite autonomie?! Acest lucru este imposibil și în consecință și inacceptabil.
3. Extragerea grupării etnice a ceangăilor din etnia maghiară. Ceangăii, care în majoritatea lor trăiesc în Moldova sunt prezenți în instrumentarul recensământului din anul 2022, dar nu ca și aparținând etniei maghiare, ci separați de aceasta, enumerați la subtitlul „Alte etnii”, prin aceasta reducându-se artificial, deci deformând numărul total al maghiarilor din România.
De aici putem trage concluzia că respectarea drepturilor fundamentale ale omului în privința ceangăilor rămâne în continuare o problemă nerezolvată în România. În ziua de astăzi nu se mai poate pune sub semnul întrebării faptul că ceangăii nu sunt români asimilați în unguri (sic!), ci sunt un grup etnic archaic maghiar, a cărui limbă este un dialect al limbii maghiare. Chiar și Comisia Permanentă a Consiliului Europei în ședința ei din 23. mai 2001 de la Istambul a consemnat acest fapt, aprobând prin Recomandarea Nr. 1521 raportul doamnei raportor Tytti Isohookana-Asunmaa și obligând România să respecte drepturile omului ale ceangăilor, respectiv dreptul lor la învățământ și servicii religioase în limba maghiară.
Este imposibil ca România să fi uitat de acest angajament asumat în procesul aderării la Uniunea Europeană. De aceea nu putem clasifica „sustragerea” ceangăilor din etnia maghiară altfel, decât ca fiind o eroare.
Stimate Domnule Prim Ministru!
Pe baza celor expuse mai sus Uniunea Mondială a Ungurilor propune cu respect și vă cere să vă angajați în rezolvarea problemelor semnalate, adică să fie eliminate din istrumentarul recensământului României din anul 2022 părțile care îi discriminează pe maghiari. În acest scop solicităm ca la subtitlul 1100 Maghiar al instrumentarului să fie inserate următoarele grupări etnice:
1101 Maghiar (există deja)
1102 Ungur
1103 Secui
1104 Ceangau (cerem reclasificarea de la subtitlul „3200 Alte etnii”, unde în prezent figurează la poziția 3201)
Credem că acceptarea propunerii noastre nu poate avea obstacole de natură tehnică. Dacț totuși se ivesc, aceste obstacole nu pot fi dacât de natură politică, cu atât mai mult cu cât altor etnii din România li se conferă posibilitatea să colecteze sub numele lor grupările etnice ce le aparțin. Exemple semnificative în acest sens găsim în cazul etniei romilor care beneficiază de 15 grupări, a ucrainienilor cu 5 și a rușilor cu 4 grupări etnice.
Îmi iau rămas bun în speranța că propunerea noastră va fi acceptată, și în consecință se va evita discriminarea comunității naționale a maghiarilor din România prin procesul de recensământ al populației și nu va fi deformată prezența ei prin scăderea artificială a numărului maghiarilor.
Fie bunul Dumnezeu cu noi!
Patrubány Miklós István Ádám
Președinte
Uniunea Mondială a Ungurilor
Budapesta, 15. ianuarie 2022.
P.s. Înființată în urmă cu aproape 85 de ani Uniunea Mondială a Ungurilor este cea mai mare organizație civilă maghiară, având membri în mai mult de 50 de țări. Persoana mea a fost aleasă în funcția de președinte în anul 2000 după o luptă strânsă purtată cu fostul prim ministru al Ungariei, domnul Boross Péter.
Benkő Emőke